Alfred Hitchcock’s „Psycho” rămâne unul dintre cele mai emblematice filme de groază, chiar și la 65 de ani de la lansare, continuând să captiveze publicul. În discuțiile recente, regizorii Julie Pacino și Joseph Kahn au explicat de ce filmul încă inspiră teamă autentică.
Un pionier al genului slasher
Joseph Kahn, prezent la Variety 120 Screening Series organizat de Barco, a declarat: „Aceasta este prima producție slasher. Este o abordare directă, iar violența afișată pe ecran este fără precedent.”
Kahn a vorbit alături de Julie Pacino, care a descris regia lui Hitchcock drept „înfricoșătoare”.
Povestea captivantă a lui Marion Crane
Filmul o urmărește pe Marion Crane, interpretată de Janet Leigh, care ajunge la Bates Motel după ce fură 40.000 de dolari. Norman Bates, jucat de Anthony Perkins, ascunde un secret sumbru. Scenele intrigante, inclusiv celebra scenă de duș, rămân memorabile prin intensitatea lor.
Pacino a glumit că îi este teamă să facă duș de când a văzut filmul, adăugând: „Dacă văd o perdea de duș, simt că ceva rău urmează să se întâmple.”
Tehnica narativă unică a lui Hitchcock
Kahn a subliniat impactul cinematografic al filmului prin utilizarea camerei subiective, care implică publicul în emoțiile personajelor. „Până ajungem la scena de duș, suntem Marion Crane”, a explicat el.
Dinamica filmului se intensifică printr-un montaj bine realizat, care crește tensiunea și implicarea emoțională a spectatorului.
Impactul vizual și sonor
Pacino a remarcat metodele de regie ale lui Hitchcock, observând cum locațiile devin „personaje” esențiale în narațiune. Clădirea motelului și casa adiacente contribuie masiv la tensiunea filmului.
De asemenea, coloana sonoră a lui Bernard Hermann adaugă un strat profund de neliniște, Kahn punctând importanța acesteia în economia filmului: „Contribuția sa este de neuitat.”
Pacino a subliniat esența muzicii, afirmând: „Este clasică; îți accelerează pulsul și creează o stare de disconfort.”
