In lumea filmului clasic de sărbători „Singur Acasă”, Daniel Stern, cunoscut pentru rolul său memorabil, realizează o sculptură deosebită pentru noii proprietari ai faimoasei case. Această inițiativă îmbină arta cu nostalgia, aducând un omagiu scenei emblematice care a inspirat milioane de spectatori.
O Sculpură de Neuitat
Daniel Stern, actorul din „Singur Acasă”, a fost contactat de actualii proprietari ai casei din film pentru a realiza o sculptură a celebrei scene cu păianjenul. Stern, acum în vârstă de 68 de ani, a dezvăluit că va crea această piesă inedită, care va fi amplasată în faimoasa locuință.
„Va fi destul de nebunesc”, a spus Stern. „Păianjenul, Charlie, va fi imortalizat în bronz.” Scenele din film în care Stern, în rolul lui Marv, este terorizat de tarantula de pe fața sa, au rămas gravate în memoria fanilor.
Un Proiect Personal și Inedit
Stern, care și-a îndreptat atenția către artă și sculptură după ce s-a retras la un ranch din California, a subliniat că aceasta este prima sa lucrare autoportret. „M-am privit în atelier și m-am făcut mai arătos decât sunt în realitate”, a glumit el.
Deși intenționează să finalizeze sculptura în câteva luni, actorul nu va livra personal opera. „O voi expedia, dar poate vor organiza o ceremonie de dezvelire”, a precizat Stern.
Renașterea Casei „Singur Acasă”
Casa iconică din Winnetka, Illinois, folosită pentru filmări, a trecut prin mai multe transformări de-a lungul anilor. După ce a fost vândută în 2012, proprietatea a fost renovată și rescoasă la vânzare în 2024 pentru 5,25 milioane de dolari, fiind achiziționată rapid pentru 5,5 milioane de dolari.
Noii proprietari plănuiesc o restaurare care să aducă locuința cât mai aproape de aspectul original din perioada filmului. „Vrem să readucem căldura și magia pe care o simțea fiecare când viziona filmul”, a spus managerul de proiect, Scott Price.
Povestea Scenei cu Tarantula
Stern a rememorat detalii despre scena inedită cu tarantula, explicând că a ales să reacționeze cu un urlet inspirat din „Psycho”. Deși pe platou exista un „antrenor de tarantule”, capacitatea de dresaj a păianjenului era discutabilă.
Dialogul savuros cu antrenorul reflectă umorul situației. „Dacă îi scoatem acul, moare. Dar dacă nu, s-ar putea să mor eu”, a rememorat Stern râzând.
